Friday, May 05, 2006

Voluntar. A fi sau a nu fi?



Stateam la calculator intr-una din zilele astea si am citit in ziar ca se apropie Saptamana Nationala a Voluntariatului. Atunci mi-am adus aminte ca sunt voluntar la o organizatie din Sibiu (Crucea Rosie sac! :P), si m-am gandit sa scriu un articol nu pentru a enumera motive pro si contra, sau pentru a face lobby vreunei organizatii ci pentru a transmite mai departe prin cuvinte farmecul sentimentului de a fi voluntar.
Intr-un voluntariat totul e facut de oameni pentru oameni, in special pentru cei vulnerabili. E foarte important pentru tine ca voluntar sa stii ca poti ajuta, ca poti face ceva pentru cineva fara sa te astepti la o rasplata materiala, dar e si mai important pentru cel care are nevoie de ajutor sa stie ca va fi ajutat indiferent ca e negru sau alb, ca e roman sau chinez etc.
Cand e vorba de a ajuta un OM voluntarul nu tine cont de rasa, religie, statut social sau orice alt criteriu, el isi ofera ajutorul neconditionat, singura lui multumire e sa stie ca a ajutat. Stii care e sentimentul pe care il traiesc cel mai des voluntarii ? Hmm, e unul foarte asemanator ca acela pe care l-ai trait si tu atunci cand nepotul, verisorul, fratele etc. tau de 7 ani era trist si tu ai inceput sa te strambi in fel si chip in fata lui pentru al face sa rada, si ai reusit. Dar sentimentul de a fi voluntar e mult mai complex. Inchipuie-ti ca pe langa sentimentul descris mai inainte ai mai adauga unul. Unul pe care l-ai trait si tu cand erai mic si in dimineata Craciunului deschideai cadoul emotionat ! Si mai poti adauga un sentiment ca acela pe care l-ai trait cand ai invatat un truc cu carti de joc si abia asteptai sa il testezi, sau acela care l-ai avut dupa primul sarut, sau cel trait cand ai ajutat un batran sa urce niste scari, sau acela cand ai urcat primul tau munte si priveai in jur din varf, sau cel trait atunci cand ai condus prima oara o masina, sau cel trait atunci cand ai luat un examen.... si mai poti combina o multime de sentimente pentru a ajunge la acel sentiment pe care il are voluntarul zi de zi.
Stefan Cindea

No comments: